| Eduard |
| Administrator |
 |
| |
| Data inscrierii: 08/Sep/2009 |
| Mesaje: 51 |
|
|
|
|
 |
|
 |
|
Timpul de pe urmă
Dacă pentru a cunoaşte locul de unde Yehowah binevoieşte să înceapă ultima şi cea mai importantă campanie de salvare a omenirii a fost necesitate de revelat lucrul asta cunoscătorilor umani ai timpurilor, şi dacă pentru a recunoaşte oamenii prin care Stăpînul Universului a găsit de cuviinţă să facă cunoscută omenirii voia Sa e trebuință de inteligenţă şi logică, pentru a distinge timpul cînd mult-aşteptatul eveniment de renaştere spirituală şi reconstruire a lumii a fost stabilit să înceapă nu e nevoie de prea mare efort mintal. Există un timp care se deosebeşte radical de toate celelalte timpuri, şi nu prin trăsături nesemnificative şi indescifrabile cu ochiul liber, ci prin schimbări şi realizări importante ce afectează viaţa fiecărui locuitor al acestei planete.
- Despre ce timp merge vorba!?
- D-stră cum credeţi?
Timp de aproximativ şase mii de ani omenirea a oscilat în limitele unor frontiere invizibile ce marcau culmea posibilităţilor şi capacităţilor intelectuale, fizice şi morale umane, cu excepţia unei mici perioade de timp care se evidenţiază în aparte prin lipsa oricăror bariere în progresul umană.
- Care este acea perioadă?
- S-a extrem oare timpul lui Isus prin ceva de cele pre-existente ÅŸi post-existente lui?
Un timp se deosebeşte de toate celelalte timpuri şi acesta nu este timpul lui Isus, a lui Ioan Botezătorul, sau a lui Ioan Gură de Aur. Acesta nu este nici timpul lui Solomon, a lui David sau a lui Eliyah. Zeci de secole la rînd omenirea şi-a moţăit monoton existenţa, pînă cînd a sosit timpul cu pricina. Odată cu sosirea lui totul s-a schimbat.
- La ce timp credeţi D-stră că mă refer?
Începînd cu Renaşterea, dezvoltarea omenirii a recunoscut o întorsătură care i-a schimbat perfect înfăţişarea. Toate sferele activităţii umane au fost alterate de schimbarea survenită în lume şi nici un colţişor al Pămîntului nu a rămas neafectat de ea. Şi toate schimbările au avut loc ca efect al apariţiei unei miraculoase însuşiri printre virtuţile omenirii, pe care însuşi Isus a indicat-o drept semn ce va caracteriza timpurile de pe urmă.
- Care este acea însuşire?
În momentul în care omenirea înregistra apogeul dogmei despre forma plată a Pămîntului, prin intermediul acelei calităţi s-a descoperit că forma lui este sferică.
În perioada cînd erudiţii timpului îndobitoceau populaţia Pămîntului cu pretenţia că planeta lor este buricul Universului, prin aceiaşi caracteristică s-a descoperit că el nu este nici măcar pe aproape de centrul lui.
Atunci cînd întunecimea minţii umane a încuibat în creierul pămîntenilor neghiobia că ei cunosc şi pot totul, prin virtutea cu pricina li s-a revelat faptul că cunoştinţele lor sînt povestioare de adormit pruncii şi posibilităţile şi capacităţile lor sînt metode de înspăimîntat vrăbiile.
Şi, după o stagnare ce caracterizează întreaga durată de existenţă a omenirii, în care toate realizările şi descoperirile omului scoteau şi mai mult în evidenţă nimicnicia lui, prin contribuţia trăsăturii prezise de Isus oamenii au transformat supraputernici, depăşind prin invenţiile lor însăşi imaginaţia umană.
- Vă îndoiţi cumva de rolul pe care l-a avut ştiinţa în schimbarea înfăţişării omenirii şi în dezvoltarea ei!?
- Nu sînteţi de acord că ultimele secole se deosebesc radical de toate celelalte secole pe care le-a avut omenirea!?
Trăsătura principală ce trebuia să caracterizeze timpurile de pe urmă, după părerea lui Isus, este alungirea cunoştinţelor oamenilor, al cărei apogeu de creștere a fost înregistrat la sfîrşitul veacului XX. În toate domeniile ştiinţa şi-a spus cuvîntul, cu o singură excepţie.
- Care credeţi D-stră că este ea?
În domeniul educaţiei omul a făcut paşi considerabili;
În domeniul artelor el a confecționat paşi impunători;
ÃŽn domeniul tehnicii ÅŸi industriei el a creat paÅŸi gigantici;
- Nu credeţi că ştiinţei îi revine să mai abordeze un domeniu important al vieţii umane pentru a-şi execută pînă la punct final menirea pentru care Yehowah a făcut-o cunoscută oamenilor?
- Oare religia reprezintă un domeniu într-atît de ne-însemnat încît civilizaţia care a ajuns să exploreze alte planete şi ale cărei clădiri se înalţă pînă la nori se mulţumeşte să împărtăşească dogmele, filosofiile, teoriile şi aberaţiile ce au fost născocite de nişte oameni ce şi-au compus viziunea asupra lumii la coada oii?
- Oare nu pentru a încununa marşul triumfător al acestui minunat har divin, Ştiinţa, cu lămurirea celor mai importante lucruri ce alcătuesc esenţa existenţei umane şi rostul omului pe Pămînt a mărit Stăpînul Universului, Yehowah, cunoştinţa oamenilor?
Un solitar tărîm a rămas ne-explorat de oameni şi un singur domeniu a rămas ne-investigat de ştiinţă. Acest tărîm şi acest domeniu este religia.
Astăzi a sosit timpul să se facă lumină şi în acest colţişor de nebunii. Ignoranţa umană a ajuns la limită, dar la limită a ajuns şi răbdarea lui Yehowah de a tolera prostia umană.
- Pretindeţi că trăiţi în secolul luminii şi al ştiinţei?
- Fiţi buni dar de cunoaşteţi tot ce se referă la fiinţa umană! |
|
